www.osn.ro | Open Software Network » Software

Bazele virtualizării, instalare, configurare şi administrare VMware Server și VMware ESXi

g.ciprian — Mon, 19 Jul 2010 08:56:58 +0000

Virtualizare! Este un cuvânt tot mai des întâlnit în mai toate mediile informatizate. Conceptul nu este nou dar cuvântul este generalist. Virtualizarea este în principiu o metodă de emulare a unui program, a unei componente sau chiar a unui întreg sistem informatic. Astfel, virtualizarea poate fi hardware, cu variante de virtualizare integrală, asistată, parțială sau paravirtualizare, virtualizare software, la nivel de sistem de operare, de aplicație sau mașină virtuală, acestea fiind cele mai cunoscute, iar ca variațiuni mai există variante de virtualizare de memorie, de date, de medii de stocare și de rețele.

Cele mai cunoscute și folosite metode de virtualizare sunt cele la nivel de SO sau hardware, cu variantele existente. În acest articol, vor fi detaliate metoda de virtualizare la nivel hardware și cea de servere de virtualizare.

Piața de virtualizare este dominată de câțiva jucători mari, Citrix, Sun și VMware. VMware cu aplicațiile lui omonime, este una din companiile din domeniu care s-a impus pe piața de virtualizare, oferind și aplicații gratuite cum ar fi VMware server și VMware ESXi.

Totuși, de ce ar trebui să luăm în considerare opțiunea numită virtualizare? În primul rând, deoarece tehnologia informatică a evoluat extraordinar de mult și pentru că se pot realiza lucruri aproape inimaginabile nu cu mult timp în urmă, performața oferită de sistemele din zilele noastre și ne referim aici în principal la servere, ne permite să realizăm economii considerabile în investiții hardware prin folosirea virtualizării. Practic, prin virtualizare putem dispune de mai multe sisteme (hardware sau SO) într-un singur sau mult mai puține sisteme fizice decât ar fi necesar în mod normal.

Prin virtualizare se pot rula mai multe sisteme de operare în paralel, pe un singur sistem fizic, care sisteme de operare (sau medii virtualizate) să îndeplinească mai multe servicii individual. De asemenea, se pot rula tipuri diferite de sisteme de operare în același timp, pe același sistem fizic, iar toate acestea își împart resursele hardware ale sistemului gazdă după cum dorește administratorul sistemului respectiv. De la procesor, memorie, dispozitive de rețea și altele, toate pot fi împărțite și alocate în funcție de nevoi fiecărui sistem de operare virtualizat, în parte. De exemplu, dacă sistemul gazdă dispune de 8GB memorie RAM, administratorul poate aloca 2GB unei mașini virtuale care rulează aplicații care nu solicită sistemul virtualizat și 6GB unei mașini virtuale care rulează, de exemplu un server web HA sau bază de date.

Un alt avantaj este faptul că mașinile virtuale pot migra de pe un server pe altul, aproape în timp real și fără a fi necesară întreruperea vre-unui serviciu. Și acest lucru poate reduce costurile operaționale și cele de consum (ex. curent electric).

Folosind produse VMware, există două metode prin care putem păși în lumea virtualizării, iar amândouă sunt disponibile gratuit.

Prima variantă se numește VMware Server și este o aplicație care rulează pe un sistem fizic care are deja instalat un sistem de operare, fie Linux, fie Windows. Aceasta poate fi o opțiune bună de pornire, deoarece ne putem folosi în paralel și de sistemul de operare gazdă și resursele hardware existente. VMware Server suportă de asemenea, sisteme de operare gazdă și oaspete de tip 64-bit, iar ca metode de administrare se pot folosi VMware Infrastructure via interfață de acces web sau consola Virtual Machine.

A doua variantă se numește VMware ESXi și este o arhitectură tip hipervizor. VMware ESXi se instalează și rulează direct de pe sistemul fizic, fără nevoia unui alt sistem de operare intermediar, ceea ce îl face extrem de eficient din punct de vedere al performanțelor pe care le poate oferi. Aceasta este cea mai bună opțiune pentru implementarea VMware în mediu de producție.

Printre facilitățile cheie oferite de către VMware ESXi se pot enumera compresia de memorie, disponibilitate ridicată nativă, virtualizare inteligentă pentru procesor(oare), compatibilitate ridicată cu diferite componente hardware de server, stocare și sisteme de operare, securitate avansată prin VMSafe, protecția VMKernel și încriptare și nu în ultimul rând, administrarea facilă folosind clientul vsphere, vCenter server sau interfața în linie de comandă, în funcție de afinități sau necesități.

Dar să trecem și la practică și să vedem cum se poate instala și configura VMware Server 2 pe Linux. După cum am mai spus, VMware Server rulează ca și aplicație individuală pe un sistem de operare existent. VMware Server este cea mai rapidă metodă prin care putem dispune de un mediu de virtualizare.

Primul pas este să descărcăm VMware Server 2 de pe pagina producătorului. Această aplicație este gratuită dar pentru funcționare este necesară o cheie de licență care se poate obține prin înregistrarea pe site-ul web al VMware.

Pe pagina de descărcare sunt disponibile variante ale programului în format .exe pentru SO Windows, .gz și .rpm pentru SO Linux, dar noi, utilizând un SO Linux vom descărca fișierul .rpm și îl vom instala via linie de comandă astfel:

# rpm -ivh VMware-server-2.0.2-203138.i386.rpm

Preparing… ########################################### [100%]
1:VMware-server ########################################### [100%]

The installation of VMware Server 2.0.2 for Linux completed successfully.
You can decide to remove this software from your system at any time by
invoking the following command: “rpm -e VMware-server”.

Before running VMware Server for the first time, you need to
configure it for your running kernel by invoking the
following command: “/usr/bin/vmware-config.pl”.

Enjoy,

–the VMware team

Configurarea VMware Server 2 o vom face executând comanda vmware-config.pl și vom avea grijă să specificăm corect cheia de licență oferită de vmware. În principiu, putem lăsa selectate valorile implicite pe care ni le oferă aplicația, acestea fiind cele afișate între parantezele drepte. O parte dintre aceste sunt:

# /usr/bin/vmware-config.pl

Do you accept? (yes/no) yes
Do you want networking for your virtual machines? (yes/no/help) [yes]
Please specify a name for this network. [Bridged]
Your computer has multiple ethernet network interfaces available: eth0, eth1.
Which one do you want to bridge to vmnet0? [eth0]
Do you want to be able to use NAT networking in your virtual machines? (yes/no) [yes]
Please specify a name for this network. [NAT]
Do you want this program to probe for an unused private subnet? (yes/no/help) [yes]
Do you wish to configure another NAT network? (yes/no) [no]
Do you want to be able to use host-only networking in your virtual machines? [yes]
Please specify a name for this network. [HostOnly]
Do you want this program to probe for an unused private subnet? (yes/no/help [yes]
Do you wish to configure another host-only network? (yes/no) [no]
Please specify a port for remote connections to use [902]
Please specify a port for standard http connections to use [8222]
Please specify a port for secure http (https) connections to use [8333]
The current administrative user for VMware Server is ”. Would you like to specify a different administrator? [no]
Using root as the VMware Server administrator.
In which directory do you want to keep your virtual machine files? [/var/lib/vmware/Virtual Machines]

Please enter your 20-character serial number.
Type XXXXX-XXXXX-XXXXX-XXXXX or ‘Enter’ to cancel: AAAAA-BBBBB-CCCCC-DDDDD

Starting VMware services:
Virtual machine monitor [ OK ]
Virtual machine communication interface [ OK ]
VM communication interface socket family: [ OK ]
Virtual ethernet [ OK ]
Bridged networking on /dev/vmnet0 [ OK ]
Host-only networking on /dev/vmnet1 (background) [ OK ]
DHCP server on /dev/vmnet1 [ OK ]
Host-only networking on /dev/vmnet8 (background) [ OK ]
DHCP server on /dev/vmnet8 [ OK ]
NAT service on /dev/vmnet8 [ OK ]
VMware Server Authentication Daemon (background) [ OK ]
Shared Memory Available [ OK ]
Starting VMware management services:
VMware Server Host Agent (background) [ OK ]
VMware Virtual Infrastructure Web Access
Starting VMware autostart virtual machines:
Virtual machines [ OK ]

The configuration of VMware Server 2.0.2 build-203138 for Linux for this
running kernel completed successfully.

La finalizarea procesului de instalare se pornesc toate serviciile necesare rulării VMware și se crează și un script pentru start-up. Pentru a verifica dacă se realizează corect acest lucru, vom reporni serverul.

Pentru a intra în consola web VMware Infrastructure vom accesa într-un navigator web adresa https://{adresa ip gazdă}:8333/ui, iar în prima pagină ni se vor solicita credenţialele de acces, respectiv numele de utilizator, care va fi root şi parola care este aceeaşi cu cea a sistemului gazdă.

A doua variantă de virtualizare oferită de VMware se numeşte VMware ESXi, care este de asemenea gratuit, dar vine în variantă de evaluare de 60 de zile. Pentru a ne putea folosi de acesta şi peste cele 60 de zile iniţiale, trebuie de asemenea să ne înregistrăm pentru o cheie de licenţă gratuită pe site-ui VMware.

VMware ESXi este bazat pe o arhitectură tip hipervizor care permite rularea acestuia direct de pe sistemul gazdă pe care e instalat, fără a fi necesar un SO intermediar ca în cazul VMware Server. Odată ESXi instalat, ne putem folosi de clientul vSphere Client sau Direct Console User Interface pentru a administra gazda.

Primul pas este descărcarea serverului ESXi de pe pagina VMware, unde regăsim diferite opţiuni disponibile pentru acesta.

ESXi 4.0 Update 1 Installable (CD ISO)
Upgrade package from ESXi Server 3.5 to ESXi Server 4.0 Update 1
Upgrade package from ESXi Server 4.0 to ESXi Server 4.0 Update 1
VMware vSphere Client and Host Update Utility

Vom selecta imaginea de disc “ESXi 4.0 Update 1 Installable (CD ISO) Binary (.iso)” pe care o vom inscripţiona ulterior pe un CD. Acest disc este boot-abil si conţine sistemul ESXi pe care urmează să-l instalăm fizic pe sistemul gazdă.

La pornirea sistemului, procesul de instalare al ESXi ne va afişa un meniu de boot cu opţiunea “ESXi Installer”. În timp ce procesul de instalare va încărca toate modulele necesare, vor fi afişate pe ecran informaţii despre configuraţia serverului, în acest exemplu, un Dell PowerEdge 2950 server cu procesoare Xeon cu suport pentru 64-bit.

Mai departe, vom selecta opţiunea “Install” şi vom selecta acceptarea VMware EULA prin apăsarea F11.

Installer-ul VMware ESXi 4.0 va afişa toate grupele de discuri disponibile dintre care noi îl vom alege pe cel pe care dorim să instalăm ESXi.

De obicei recomandarea este Disk0, după selectarea lui se va iniţia procesul efectiv de instalare care nu ar trebui să dureze mai mult de 5-10 minute.

La finalizare ne va solicita repornirea fizică a sistemului.

După finalizarea instalării, ESXi ne va afişa un ecran iniţial unde se pot realiza diferite configurări ale sistemului prin apăsarea F2.

Odată instalat, VMware ESXi poate fi administrat folosind clientul vSphere pe care îl putem descărca accesând printr-un navigator web prima pagină a serverului nostru ESXi proaspăt instalat, prin legătură directă (ex. https://{adresa ip gazdă}/client/VMware-viclient.exe) sau de pe aceeași pagină de unde am descărcat și ESXi. De reținut că aplicația client vSphere rulează doar pe sisteme Windows.

După ce am instalat și vSphere Client, ne vom folosi de acesta pentru a ne putea conecta de la distanţă la serverul nostru ESXi oferind următoarele informaţii: adresa IP a serverului VMware ESXi, numele de utilizator care va fi root şi parola de root a serverului ESXi.

Va urma…

‘Firebird în 2 minute’ disponibil în 18 limbi

g.ciprian — Tue, 18 May 2010 20:49:01 +0000

Documentul introductiv “Get to know Firebird in 2 minutes” este disponibil acum în 18 limbi diferite şi asta, datorită contribuţiei translatorilor din toată lumea.

Traducerile disponibile în acest moment sunt în:
Engleză, Cehă, Portugheza Braziliană, Poloneză, Germană, Turcă, Bosnică,
Portugheză, Spaniolă, Suedeză, Franceză, Italiană, Maghiară, Bulgară,
Rusă, Japoneză, Română, Ebraică

PS: Unele traduceri nu sunt complet la zi şi este nevoie să fie actualizate, cea mai recentă revizie a documentului fiind 1.3.

Title:	Firebird2x60
Description:	Firebird în 2 minute

Get a better browser!

Apare Firefox pentru Android

g.ciprian — Tue, 09 Feb 2010 10:56:37 +0000

În urmă cu cateva zile, a apărut pe pagina comunității germane a Mozilla, anunțul privind apariția primei versiuni beta a navigatorului web Firefox pentru Android programat spre publicare în februarie.

Fennec este numele versiunii mobile a navigatorului web Firefox, iar dezvoltarea pentru o versiune publică funcțională finală pare să se apropie cu paşi repezi de sfârșit. Conform anunţului, Fennec va fi disponibil pentru dispozitive mobile rulând platforme precum Maemo de la Nokia, Windows Mobile și Android. Dar este foarte probabil ca Mozilla să nu dezvolte prea curând o versiune a Firefox și pentru BlackBerry.

John Lilly, CEO Mozilla, declara într-un interviu că Mozilla a rămas în urmă, pierzând teren preţios în zona dispozitivelor mobile, iar navigatoare bazate pe WebKit precum Safari pe iPhone au câștigat un avans considerabil, dar rămâne încrezător că Mozilla va putea oferi o experiență de navigare mai bună prin produsul care urmează să-l lanseze. El a mai adăugat că Mozilla a așteptat de fapt ca dispozitivele mobile să ajungă la un punct de dezvoltare care să permită ca acestea să dispună de aproape toate facilitățile disponibile pe un sistem desktop pe partea de navigare.

Versiunea mobilă a Firefox a fost anunţată prima dată în aprilie 2008, iar finalizarea versiunii beta, la începutul acestui an. Pe atunci, Mozilla negocia variante OEM cu Nokia, Windows Mobile şi Symbian, fiind neclar dacă Mozilla va dezvolta o versiune a Fennec pentru Android și acesta va fi disponibil doar pentru Nokia 810. Dar acum este mult mai clar că Fennec are ca ținte principale Maemo și Android.

Pe piața dispozitivelor mobile, Fennec se va lupta cu navigatoare bine stabilite deja pe piaţă precum Opera Mobile și Skyfire, variante ale acestora fiind disponibile pentru o largă varietate de platforme. Totuși, cel mai important competitor rămâne Safari, chiar dacă Apple își publică navigatorul doar pe dispozitivele proprii. Safari nu poate fi folosit pe foarte multe dispozitive, dar și-a stabilit deja un standard înalt în interacțiunea cu utilizatorul și experiența navigării acestuia pe Internet de pe dispozitive mobile. Avantajele cu care Firefox speră totuși să câștige teren sunt bara Awesome și unealta de sincronizare a bookmark-urilor, Weave, funcții pe care Safari nu le oferă momentan. Fennec va avea totodată suport şi pentru plugin-uri.

httpvhd://www.youtube.com/watch?v=smgiMnpwFlQ&hd=1

Kit de instalare FreeBSD pe stick USB

lefty — Mon, 04 Jan 2010 22:21:23 +0000

Incepind cu versiunea 8.0 putem instala FreeBSD si de pe un stick USB. Pentru asta va trebui sa instalam kitul de instalare pe un astfel de suport.

Kitul de instalare il puteti lua, ca de obicei, de pe situl nostru, http://depo.osn.ro.

Vom prezenta doua proceduri. Daca avem deja FreeBSD instalat (si ar trebui sa avem) parcurgem pasii urmatori (presupunem ca stickul este /dev/da0a):

1: formatam stickul:

dd if=/dev/zero of=/dev/da0 bs=1k count=1

2: facem stickul USB bootabil:

bsdlabel -Bw da0 auto

3: creem un sistem de fisiere UFS2 cu GEOM Lable “FreeBSD”

newfs -L FreeBSD /dev/da0a

4: montam imaginea ISO:

mdconfig -a -t vnode -f 8.0-HEAD-20090609-JPSNAP-i386-dvd1 -u 0 && mount -r -t \ cd9660 /dev/md0 /mnt/iso

5: montam stickul USB

mount /dev/da0a /mnt/USB-Stick

Acum copiem toate fisierele de pe imaginea ISO pe stickul USB si creem o inregistare noua in fstabul de pe stick:

vi /mnt/USB-Stick/etc/fstab

si adaugam:

/dev/ufs/FreeBSD / ufs ro 0 0

Salvati si aveti inca un mediu de instalare la indemina. Foarte folositor de altfel, deoarece pe linga faptul ca nu se deterioreaza la fel de usor ca un CD/DVD si rata de transfer este mult mai rapida.

Dar ce facem daca singurul calculator din fata noastra ruleaza Windows si noi avem neaparata nevoie de un kit de instalare FreeBSD? Solutia se numeste dd for Windows.

In exemplul de mai jos am folosit un stick USB de 4 GB (HP, model v100w) conectat la un port usb pe un calculator rulind Windows XP SP3. Textul cu bold arata comenzile date de noi precum si stringurile asociate cu driveul USB.

Device-ul pe care il dorim este NT Block Device si nu Win32 Volume, iar partitia pe care o dorim este Partition0. Acum ca stim toate datele putem scrie imaginea exact asa cum ne recomanda procedura oficiala FreeBSD.

C:\>dd –list
rawwrite dd for windows version 0.5.
Written by John Newbigin
This program is covered by the GPL. See copying.txt for details
Win32 Available Volume Information
\\.\Volume{1ff1b266-ab71-11de-b1e8-806d6172696f}\
link to \\?\Device\HarddiskVolume1
fixed media
Mounted on \\.\c:

\\.\Volume{808faa36-bdbc-11de-a116-806d6172696f}\
link to \\?\Device\HarddiskVolume2
fixed media
Mounted on \\.\d:

\\.\Volume{1ff1b262-ab71-11de-b1e8-806d6172696f}\
link to \\?\Device\CdRom0
CD-ROM
Mounted on \\.\e:

\\.\Volume{3794d0ff-abb4-11de-9377-00221578190a}\
link to \\?\Device\CdRom1
CD-ROM
Mounted on \\.\f:

\\.\Volume{ec4923e1-c907-11de-a118-00221578190a}\
link to \\?\Device\Harddisk1\DP(1)0-0+12
removeable media
Mounted on \\.\g:

NT Block Device Objects
\\?\Device\CdRom0
size is 2147483647 bytes
\\?\Device\CdRom1
size is 2147483647 bytes
\\?\Device\Harddisk0\Partition0
link to \\?\Device\Harddisk0\DR0
Fixed hard disk media. Block size = 512
size is 300069052416 bytes
\\?\Device\Harddisk0\Partition1
link to \\?\Device\HarddiskVolume1
\\?\Device\Harddisk0\Partition2
link to \\?\Device\HarddiskVolume2
\\?\Device\Harddisk1\Partition0
link to \\?\Device\Harddisk1\DR17
Removable media other than floppy. Block size = 512
size is 4009754624 bytes
\\?\Device\Harddisk1\Partition1
link to \\?\Device\Harddisk1\DP(1)0-0+12
Removable media other than floppy. Block size = 512
size is 4009730048 bytes

Parametrul conv=sync nu l-am folosit, caci aceasta versiune de dd oricum nu o recunoaste si am adaugat --progress pentru a vedea in timp real cum decurge copierea.

In sfirsit, dupa ce ne-am convins inca o data ca am ales device-ul corect, ne apucam de treaba.

C:\>dd if=8.0-RELEASE-i386-memstick.img of=\\?\Device\Harddisk1\Partition0 bs=10240 –progress
rawwrite dd for windows version 0.5.
Written by John Newbigin
This program is covered by the GPL. See copying.txt for details
1,044,858,880
102037+0 records in
102037+0 records out

Voilà.

DEX pentru Android

g.ciprian — Tue, 22 Dec 2009 22:53:37 +0000

Adrian Vintu: DEX pentru Android este un dictionar explicativ roman pentru platforma Android care stocheaza dictionarul pe cardul SD al telefonului.
Sunt un utilizator regulat al http://dexonline.ro si am decis sa fac un client offline pt Android.
Sper ca va veti bucura de asta unealta si veti profita de ea cu success.
Pagina proiectului DEX pentru Android este http://dex.adrianvintu.com

Caracteristici
Dictionarul se gaseste pe cardul SD datorita dimensiunilor mari ale bazei de date ~ 500MB
Printr-un click pe explicatia unui cuvint, aveti posibilitatea sa salvati explicatia respectiva intr-un fisier anume destinat de pe cardul SD pentru folosire ulterioara
Acest software va fi gratuit pentru totdeauna!

Capturi de ecran

Soft românesc pentru turism, pe primul loc în concursul Google

g.ciprian — Mon, 14 Dec 2009 10:54:37 +0000

Compania româno-germană iQuest a primit joi, 10 decembrie 2009, trofeul categoriei “Aplicații pentru turism” și un premiu de 100.000 de euro din partea Google, pentru o aplicaţie software destinată telefoanelor Android, dezvoltată în cadrul concursului mondial Android Developer Challange inițiat de compania Google.

Soft-ul românesc Trip Journal este un jurnal electronic care permite utilizatorului păstrarea detaliilor importante despre călătoriile acestuia, unaele dintre cele mai importante funcții oferite de aceasta fiind urmărirea rutelor prin GPS şi vizualizarea poziţiei, memorarea coordonatelor şi realizarea de fotografii însoţite de note.

Utilizatorul va putea vedea poziția sa în orice moment pe harta oferită de aplicație prin serviciul Google Maps. De asemenea, în locurile care-l impresionează, călătorul poate realiza imagini cu telefonul mobil, imagini care vor fi adăugate în interiorul itinerariului creat cu aplicația Trip Journal. La aceste imagini se pot adăuga și note scrise, toate intinerariile astfel realizate pot fi exportate și vizualizate cu Google Earth, iar fotografiile pot fi stocate separat într-un cont Picasa (serviciul Google de editare și stocare online a imaginilor) sau similarele Flickr și Facebook.

Ca urmare a acestei distincții, aplicatia Trip Journal devine una din cele mai bune zece aplicații din lume, dezvoltate în 2009 pentru telefoanele cu sistem de operare Android.

La program a lucrat, timp de cinci luni, o echipă formată din zece programatori, designeri şi testeri. În competiţia finală, iQuest a avut 19 de concurenţi din Germania, SUA, Olanda sau Norvegia.

Aplicaţia este disponibilă pentru terminalele mobile de tip Smartphones care folosesc sistemul Android, precum şi pe iPhone.

Pentru utilizatorii de iPhone, aplicația este deja disponibilă în magazinul iTunes App Store într-o versiune gratuită, cu funcții reduse și într-o versiune cu plată, la prețul promoțional de 0,79 euro, redus față de pretul standard cu 90%. De asemenea, aplicaţia se poate achiziţiona şi de pe Android Market.

Compania iQuest a fost înfiinţată în urmă cu 11 ani şi are peste 260 de specialişti în sediile de dezvoltare din Cluj-Napoca şi Braşov.

Competiţia anuală Android Developer Challenge, iniţiată de Google în 2008, a oferit premii în valoare de zece milioane de dolari pentru cele mai bune proiecte software destinate telefoanelor Android. Juriul din acest an a fost format din specialişti ai Google, T-mobile, AEOLab şi Twitter.

În etapa finală a concursului Android Developer Challenge s-au calificat 200 de aplicații, câte 20 în fiecare din cele zece categorii.

Platforma Android de la Google este un sistem în sursă liberă (open-source), fiind disponibil gratuit oricărui dezvoltator sau producător de dispozitive interesat de această tehnologie. Pentru a dezvolta sistemul Android, Google a format Open Handset Alliance, un consorţiu de 50 de firme de software, hardware şi telecomunicaţii

Clientul de E-mail reinventat

g.ciprian — Thu, 10 Dec 2009 09:26:44 +0000

Marea problemă a clientului de e-mail Thunderbird până acum a fost lipsa inovației. De când s-a lansat arăta la fel, avea aceleași funcții de bază și nu făcea nimic în plus sau în minus. Cu alte cuvinte Thunderbird nu ne ajuta cu nimic. Cel mai tare mă deranja până acum că addon-urile trebuia să le descarc manual și să le instalez.

A ajuns vremea să se lanseze Thunderbird 3, care vine cu adevărate noutăți.

L-am instalat peste 2.x și a mers din prima (Windows Vista), am înțeles de la prieteni(de pe LUG Mureș) că a creat un profil nou și că nu a importat din cel vechi.

La prima vedere, interfața este unpic altfel, butoanele sunt mai rotuinjite și parcă se înscrie în trendul acesta din ultima vreme(stilul Vista, Gnome șamd). Este primul client de e-mail(mă refer aici la cei importanți, de care a auzit oricine știe ce e acela un client de e-mail) bazat pe TAB-uri. Mail-urile pe care dai dublu-click se deschid implicit într-un TAB nou. Este pentru prima dată că extensiile se pot instala direct online.

La capitolul inovații, pe lângă TAB-uri includem posibilitatea de arhivare a e-mail-urilor. Este ceva nou pentru Thunderbird, deși funcția de arhivare exista de foarte mult timp în Outlook.

Indecși. Căutarea este mult mai rapidă. Se crează indecși ai e-mail-urilor pentru căutare mai rapidă, Thunderbird este aplicația acum capabilă să se integreze în Windows Live Search. Odată inițiată acțiunea de căutare în partea stângă apar filtre suplimentare. Este o adevărată inovație faptul că filtrele apar după căutare, nu mai trebuie să începi o căutare avansată și să setezi diverși parametrii, pur și simplu poți selecta filtrele dorite.

Smart Folders. Ai 10 inbox-uri și trebuie să te duci în toate pentru a citii email-urile. Nu mai trebuie, pur și simplu mergi în inbox și poți citi toate e-mail-urile. Acesta poate fi expandat astfel încât să poți citi și separat în funcție de conturi.

Email-urile pot fi citite pe fire(thread-uri). În cazul în care avem selecționată sortarea pe Thread-uri dacă dăm click pe mail-ul inițial, dacă thread-ul este restrâns vom vedea tot firul conversației. Conceptul de thread nu mai e un mod de sortare ci o „bifă”, adică e-mail-urile pot fi afișate pe fire de discuție și sortate după ceilalți parametrii.

Contactele pot fi adăugate în agendă mult mai ușor, printr-un simplu click pe numele expeditorului apar mai multe opțiuni printre care și cea de a crea foarte ușor filtre. Cu un simplu click pe steluța de lângă se adaugă/editează contactul respectiv în agendă.

Managerul de activități este este locul unde putem vedea ordinea în care vor fi executate diversele comenzi. Dacă până acum nu știam ce face Thunderbird acum vedem ce se întâmplă de fapt în spate și ce urmează să se întâmple, adică ce comenzi i-am dat.

Configurarea automată a conturilor de e-mail. Încă nu m-am convins despre cum sunt stocate informațiile pe serverele celor de la mozilla și câte informații, dar, dacă cineva din companie și-a mai setat vreodată e-mail-ul folosind Mozillla Thunderbird, acesta este capabil acum să configureze automat contul de e-mail.

Vă invit să descărcați acest program și să mai descoperiți noutăți (lucruri care vă plac sau nu) și să mi le comunicați(prin intermediul comentariilor).

Preluare de pe Emil CHERICHEȘ – personal BLOG by Emil CHERICHEȘ
Sub licenţă Atribuire-Distribuire în condiții identice 3.0 România.

Mozilla publică Thunderbird 3 Beta 3

g.ciprian — Thu, 23 Jul 2009 09:07:41 +0000

La numai cinci luni distanță de la apariția celui de-al doilea beta al Thunderbird 3.0, dezvoltatorii Mozilla anunță publicarea versiunii beta 3 al popularului client de e-mail și fluxuri RSS. Thunderbird 3 Beta 3 este bazat pe platforma Gecko 1.9.1.1 și include peste 500 de modificări față de versiunea anterioară beta 2. Conform Mozilla, multe dintre aceste modificări reprezintă bazele pentru modificările viitoare.

Versiunea beta 3 include suport pentru tabularea mesajelor email, vizualizarea sumarului la selectarea multiplă a mesajelor, integrarea unui mod denumit Smart Folders pentru combinarea căsuțelor speciale de mail, cum ar fi Inbox-ul din conturi multiple. De asemenea, a fost îmbunătățită integrarea cu Gmail, oferindu-se suport pentru directoarele speciale ale Gmail precum Sent și Trash.

Acest beta 3 include și o versiune primară de test a noului Mail Account Set-up Wizard, vrăjitorul integrat pentru crearea conturilor, “to make configuring email accounts in Thunderbird easier and less error-prone”.

De reținut este faptul că versiunea 3 a clientului Thunderbid nu mai dispune de suport pentru sistemele de operare Windows 95, 98, ME, NT și versiunile Mac OS X anterioare 10.4.

Mai multe detalii se pot regăsi pe notele oficiale de lansare [1][2] și în istoricul de modificări. Thunderbird 3 Beta 3 poate fi descărcat de pe saitul oficial accesând adresa web http://www.mozillamessaging.com/en-US/thunderbird/early_releases/downloads/, urmând ca disponibilitatea pentru versiunea finală să fie anunțată la o dată ulterioară.

Launchpad este open source

g.ciprian — Wed, 22 Jul 2009 11:12:43 +0000

Pe 21 iulie, Canonical a anunţat disponibiltatea publică a celebrei platforme de colaborare şi dezvoltare software Launchpad. Pe blogul oficial al echipei Launchpad a apărut un anunț așteptat de mult timp de către comunitatea open source: platforma Launchpad a devenit software liber!

Lansată cu câţiva ani în urmă, Launchpad este astăzi casa a sute de proiecte software, fiind folosită de asemenea la dezvoltarea sistemului de operare Ubuntu. Launchpad este o platformă unificată pentru urmărirea modificărilor de cod și un sistem de raportare al disfuncționalităților în proiectele software originare, care foloseşte sistemul de versionare Bazaar pentru a partaja şi găzdui cod din diverse surse.

“Launchpad accelerates collaboration between open source projects. (…) Collaboration is the engine of innovation in free software development, and Launchpad supports one of the key strengths of free software compared with the traditional proprietary development process. Projects that are hosted on Launchpad are immediately connected to every other project hosted there in a way that makes it easy to collaborate on code, translations, bug fixes and feature design across project boundaries. Rather than hosting individual projects, we host a massive and connected community that collaborates together across many projects. Making Launchpad itself open source gives users the ability to improve the service they use every day.” declara Mark Shuttleworth, CEO şi fondator al Canonical, într-o declaraţie de presă.

Inițial proiectat ca o platformă pentru dezvoltatorii Ubuntu, Launchpad oferea acestora metode de comunicare inter-dezvoltator și inter-proiect, incluzând comunicare chiar cu proiecte găzduite în alte locuri.

Jay Pipes, dezvoltatorul principal al Drizzle Project la Sun Microsystems, afirma că încă de la iniţierea proiectului în aprilie 2008, Launchpad era folosită zilnic de către contributori şi comunitate pentru sarcinile de dezvoltare şi administrarea codului sursă, dovedindu-se o metodă de comunicare extraordinară între membrii comunităţii: “Launchpad makes it easy to take all the disparate pieces of software development – bug reporting, source control, task management and code reviews – and glue them together with an easy-to-use interface that emphasizes public and open community discourse”.

Chiar dacă Launchpad a devenit cod public liber, Canonical va continua să găzduiască serverele Launchpad, îngrijindu-se de problemele de producție și dezvoltare, însă va institui proceduri pentru integrarea în sistem a codului dezvoltat de terți. Astfel, ideile care vor aduce îmbunătățiri Launchpad, vor fi integrate mai repede în sistem, transformându-se mai rapid în realitate.

Echipa de dezvoltatori poate fi contactată pe canalul IRC #launchpad-dev pe irc.freenode.net, sau pe dev.launchpad.net.
Mai multe detalii despre Launchpad se pot regăsi pe pagina http://launchpad.net/+about

Microsoft și driverele lui de Linux

g.ciprian — Tue, 21 Jul 2009 14:03:53 +0000

Microsoft a publicat sub licenţă GPLv2 trei drivere pentru Linux conţinând aproape 20.000 de linii de cod într-un efort prin care se dorea optimizarea performanţelor maşinilor virtuale Linux rulând pe Windows Server 2008 Hyper-V.

O mişcare fără precedent făcută de compania care a piedut mai mult de zece ani în încercarea de a ştirbi reputaţia Linux şi a comunităţii de software liber în general, susţinută printr-un comunicat de presă publicat pe saitul Microsoft PressPass, în care Tom Hanrahan, director al Microsoft Open Source Technology Center (OSTC) declară “This is a significant milestone because it’s the first time we’ve released code directly to the Linux community”.

Conform Sam Ramji, director principal pentru strategii de platformă la Microsoft, în ultimii trei ani, Microsoft a realizat că există o cerere crescândă din partea utilizatorilor care rulează maşini virtuale Linux pe tehnologia Hyper-V: “We are hearing more and more customers and open source partners telling us they see some of their best value when they deploy new open source software solutions on top of existing Microsoft platforms”.

Teoretic, prin faptul că Microsoft se asigură astfel că Linux poate rula bine pe Hyper-V, poate fi socotită o situaţie de tip win-win deoarece compania vede prin această acţiune că tehnologia Windows Server va deveni mai tentantă pentru şi mai mulţi clienţi şi mai mult, ar oferi un motiv în plus pentru comunitatea open source de a “îngropa securea războiului”.

În cadrul conferinţei Microsoft Worldwide Partner Conference de săptămâna trecută, COO Kevin Turner a subliniat faptul că în momentele actuale de criză economică, mulţi analişti ai industriei prevăd printre altele, o explozie în adopţia Linux ca şi metodă de reducere a costurilor, chiar dacă cota de piaţă actuală a Windows Server se află acum la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, adăugând “It feels so good for customers to finally understand the truth about open source and Linux, and we’re making incredible progress in this space, and we’re going to continue to drive that”.

Unele păreri diferă totuşi faţă de această atitudine, susţinând că Microsoft de fapt vrea să-şi construiască un caz bazat de viabilitate a Hyper-V pe ideea de a rula maşini virtuale Linux pe Hyper-V cu scopul de a-şi atinge ţelul de a deveni jucătorul de facto în infrastructura centrelor de date cu propriul sistem de operare, după cum a afirmat Bernard Golden, CEO al Hyperstratus: “Microsoft wants to own the data center, and they want to be the key software piece you put in to run your entire infrastructure. One way to move toward that is to have high-performance integration between Linux and Hyper-V”.

În schimb, John Locke, consultant principal vede în această mişcare un semnal important, care era de neconceput până acum doi ani: “Microsoft is acting in its own best interest, but the fact that it’s releasing drivers to the Linux kernel with a code contribution under the GPL is a clear sea change in the marketplace. What’s remarkable is that Microsoft is acknowledging this change instead of fighting it the way they’ve done for so long.”